u CAN’T go back!!

Imagine

u CAN’T back….

Pentru ca viata e o insiruire de evenimente, intotdeauna o sa regreti ce nu ai facut mai degraba decat ceva ce ai facut.

Cu cat citesc mai multe blogguri cu atat simt cum mi-se rasuceste mai adanc cutitul in rana . Doare  al naibii de tare…poate mai tare decat te doare pe tine… suflet pierdut, te invidiez! Observ ca toata lumea  sufera din dragoste,  toata lumea plange dupa cineva… pe toti va bantuie amintiri in doi, melodii melancolice, o anumita persoana pe care nu o puteti uita. (probabil chiar si acum, in timp ce  cititi ce scriu, va venit numele acelei persoane in cap). Nu fi trist, se poate si mai rau…  Cum e sa ai inima franta ? Cum e sa fi experimentat deja mai mute relatii? Cum te simtii cand stii ca si altii au plans dupa tine?? Cum e sa cunosti indeaproape diferite tipuri de baieti/fete cu moduri diferite de gandire, cu moduri diferite de a iuibi, de a saruta…..( nu raspunde, te rog!sufar deja) VREAU SI EU! Nu neaparat sa sufar cat sa experimentez!  Sunt o persoana  independenta, care nu are nevoie de aprobarea nimanui pentru a face ce vrea.  Sunt o persoana care nu da doi bani pe morala sau reguli de orice tip: intr-un cuvant nu am constiinta!(te rog nu ma judeca, asta nu e neaparat un lucru rau) Si obisnuiam sa nu am nici regrete… Dar acum, va intreb pe voi : Stiai ca poti sa regreti chiar daca nu ai constiinta??!  Intotdeauna am vrut totul, absolut tot. Vreau sa am experiente cat mai vrariate, vreau sa SIMT tot! De cand eram in liceu eram trista cand ascultam melodii despre despartiri…desi nu am suferit niciodata dupa nimeni.  Si tocmai asta era motivul,…. Prefeream sa  fi experimentat si asta, de mai multe ori probabil.  Cum poti sa iubesti atata timp cat nu ai suficienta experienta incat sa te satifaca…? CUM? Spune-mi tu…inima mea e rupta in doua: o parte il iubeste pe EL, si doreste sa isi petreaca restul vietii alaturi de el, pentru ca stie ca nu va mai gasi o persoana ca el, iar cealalta stie ca e prea tanara si nu a experimentat suficient, ca sa se linisteasca, iar ca lucrurile sa se complice si mai mult, e sufocata si obsedata de trecutul lui, vast.  Nu e drept! El de ce are un tecut si eu nu…??!! Consider ca mi-am intalnit jumatatea prea devreme.  Nu sunt pregatita. Si atunci va intrebati de ce nu imi vad de drumul meu si nu il mai chinui nici pe el..?!.. e simplu: pentru ca nu pot! Pentru ca il iubesc!  De ce? Pentru ca el a fost acolo cand aveam cea mai mare nevoie de ajutor, cand aveam nevoie sa ma ridice cineva de jos, cand totul era haotic si sufocant  si aveam nevoie si de putina stabilitate in viata mea.
E o durere muta, dar constanta ce ma axfisiaza. Ce ar trebui sa fac? Cum sa contiui?

Advertisements

15 thoughts on “u CAN’T go back!!

  1. chiar rezonez foarte bine cu ceea ce ai descris fiind intr-o situatie asemanatoare, insa umila mea parere este ca daca acea persoana a fost langa tine in momente grele, nu ar trebui sa lasi asta din vedere doar fiindca are un trecut mai vast. Nu cred ca e niciodata prea devreme sau prea tarziu sa iti intalnesti jumatatea, si de multe ori in viata se intampla sa credem ca ne-am gasit-o de atatea ori si sa nu fie asa. Cred ca ar trebui sa nu mai existe atat de multa obsesie fata de trecut , ci mai multa fata de prezent si viitor poate. Nu poti trai gandindu-te la cate nu ai facut, fiindca asta mereu te va impiedica sa faci lucruri in prezent, si daca nu faci lucruri in prezent, in curand prezentul se va transforma tot intr-un trecut gol.Cred ca in viata niciodata nu suntem pregatiti,mereu putem sa spunem asta, insa adevarul e ca nu trebuie sa fii mereu pregatit. Uneori trebuie sa mai si risti si sa speri ca va fi bine.

    • Doamne cat de bine ai zis-o! Ai perfecta dreptate in tot ce zici! In principiu ai dreptate cand zici ca nu ar trebui sa mai existe atat de multa obsesie fata de trecut, dar e atat de greu…..aproape de fiecare data cand il vad ma gandesc la asta fara sa vreau si il urasc pentru asta, pentru trecutul lui (stiu ca gresesc, dar nu stiu cum sa ma opresc din a gandi asa avand in vedere ca nici el nu mi-a spus tot odata, ci de fiecare data cand il mai intrebam mai adauga ceva…sunt convinsa ca daca il intreb acum iar o sa mai adauge inca un nume..) Uneori ma doare atat de tare incat imi vine sa plang, din senin, si nu sunt neaparat o fire emotiva. Mai e si felul in care vorbeste, “fara sa ma prind” de experientele anterioare care ma scoate din mintii :)) Plus ca prietenul meu e destul de atasat de trecut si eu am o gandire destul de libertina, si mai putin intalnita la fete…mi-as fi dorit sa fi iesit cu tipuri total diferite de baieti, sa am mai multe experienta din punct de vedere sexual , sa am tipuri diferite de relatii, si abia apoi sa ma pot gandi la ceva de viitor. Asa ca nu stiu cat de bine poti sa ma intelegi, dar oricum e destul de dificil sa iti controlezi gandurile. Da eu sper ca va fi bine, sunt convinsa de asta defapt, doar ca nu stiu cum : cu experienta sau fara? Cert este ca iubire e asa cum ai spus si tu :imprevizibila.

  2. Intr-adevar, uneori experienta e cea care te invata sa nu repeti greselile si, de obicei, primele relatii ies prost tocmai fiindca nu avem experienta. Am patit-o si eu. Cel mai bine ar fi sa nu punem la suflet, dar eu spun si eu nu ascult. Cred ca cel mai bun lucru de facut ar fi sa-i intrebam pe cei cu experienta de ce greseli sa ne ferim. Uneori functioneaza…
    P.S.: Am procedat astfel, si mi s-a spus ce sa nu fac, dar am fost proasta si infantila la momentul respectiv si nu am crezut cand mi s-a spus, asa ca rezultatul a fost o despartire dupa care inca mai sufar. So take care.
    Emma

    • Emma, pot sa te intreb cat timp a trecut de la despartire?
      Da, experienta te invata sa nu repeti greselile, dar ce e mai important pentru mine e ca iti satisface curiozitatea. “cum saruta altii”, “cum iubesc altii” si tot asa…
      Eu am incercat de 2 ori sa plec, dar pur si simplu nu pot pentru ca stiu ca nu voi mai gasi pe cineva ca el.
      Deci, ca sa inteleg mai bine, te-ai despartit de el din curiozitate si inca mai suferi dupa el…dar ai mai iesit si cu altcineva dupa?

      • A trecut mult timp de la despartire, mai bine de 4 luni, dar nu a fost neaparat din curiozitate… Si da, am mai iesit cu doi tipi de atunci, dar fara implicatii serioase, ci doar de distractie.
        Sper ca ti-am satisfacut curiozitatea 🙂

  3. Nu, poate că nu vei mai găsi pe altul asemeni lui, poate că cele mai frumoase amintiri pe care le-ai trăit sunt cele care urmează să ţi se întâmple, poate că de fiecare dată când iubim e singura dată când am iubit vreodată, poate că încă mai crezi în Absolut şi în veşnicia dragostei tale, poate el nu îţi va ieşi vreodată din oase, din vene, din sânge şi din carnea sufletului, poate niciodată nu îţi vei scoate toate cioburile de vis din tălpile sufletului, poate că voi, vouă nu v-aţi fost cu putinţă, dar ascultă-ţi inima; ea va şti pe ce drum să te poarte pentru cât va voi.
    Şi nu uita că dacă e ceva hărăzit să se întâmple, se va întâmpla şi nu îi va fi sortit să dispară definitiv.
    Tu vrei să experimentezi trăiri? Trăirea ca act pasional pe care viaţa o arde.
    Dacă ai trăit alături de el imensitatea, dacă te-ai simţit femeie cosmică unindu-te cu bărbat cosmic, dacă v-aţi simţit contopirea ca într-o singură moleculă erotică, dacă te atingi şi încă mai ai epiderma îndrăgostită, dacă ţi-e sete şi foame de el, una mai îndurătoare ca şi cealaltă, dacă simţi că nu mai poţi fi a altui bărbat pentru că te-a însemnat pe viaţă, dacă asta şi dacă încă multe altele, că deja ţi-am scris un pomelnic, atunci el e cel care fără rest te-a întregit, fiinţa pereche.
    Fiinţa pereche de care eşti legată în dragoste cu libertatea, pe care dragoste, fiind liberă, trebuie să o laşi să zboare, şi dacă se întoarce, e a ta, iar de nu, înseamnă că nu a fost vreodată.

    Dragostea e un cuvânt greu.

    • Inima mea nu supue decat dum-dum xD. Da! vreau sa experimentez trairea ca act pasional… dar eu am dilema asta de cateva luni si desi m-am decis sa raman cu el, gandurile acestea nu dispar. Oh suna atat de dragut tot ce ai spus incat nu pot sa ma abtin sa nu iti zic, esti o romantica incurabila. 😀

      • Romantică incurabilă din casta visătorilor absoluţi, care îţi va mai spune că dragostea cea crudă şi imatură spune: te iubesc pentru că am nevoie de tine, iar cea care a crescut din adânc pe inima ta şopteşte: am nevoie de tine pentru că te iubesc.
        Şi să nu uiţi că dragostea este cunoaştere şi învăţare.

    • “I know I’m gonna be like this forever, I’m never gonna be what I should ,and you think that I’ll be bad for just a little while but I know that I’ll be bad for good.” draguut ❤

  4. Cum ar zice cineva:
    “Oamenii vin, raman, pleaca si nu-i poti judeca
    Dar cand pleaca, pleaca cu-o bucata din inima ta”
    Eu am ajuns la ideea de “Carpe Diem”, prefer sa nu mai sufar.. poate e mai bine atunci cand pleaca cineva, poate asa a fost sa fie.. Putem sa traim doar clipa, nimic mai mult,nimic mai putin!! Prefer sa-mi amintesc clipele frumoase, dar sa merg mai departe, decat sa-mi fac rau si sa ma gandesc ca vreau o persoana inapoi dupa o ce pierd… Stiu, e usor de spus si greu de facut, dar daca ne oprim putin in loc si ne uitam in oglinda, o sa ne dam seama ca viata merge inainte, cu bune, cu rele, si ca o sa apara intotdeauna ceva mai bun! Sper ca te-am ajutat 🙂

    • Hmmm…. e dragut comentaariul tau dar nu cred ca ai inteles ce am scris 😛 Eu nu sufar dupa nimeni, ma simt doar extrem de prost ca prietenul meu a avut o gramada de relatii pe cand eu mai deloc. Si sunt cofunza pentru ca il iubesc dar nu pot sa trec peste asta. Imi doresc atat de tare sa fi experimentat si eu mai mult si dupa sa il cunosc….e singurul regret pe care il am. Oricum imi place modul in care gandesti 😉

      • Si prietena mea are mai putina experienta ca mine, dar nu vad sa fie deranjata! Nu trebuie sa fii deranjata ca nu ai experienta, toate se intampla la timpul lor, nu trebuie sa fortezi lucrurile… Si nu-i momentul sa ai regrete, niciodata nu e momentul sa avem regrete, ca astfel uitam de ceea ce e important, prezentul 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s